20/03/2026
Înainte să existe mall-uri în România, existau magazinele universale - coloși de beton cu scări rulante, vitrine iluminate și etaje întregi de raioane unde 150.000 de oameni intrau în fiecare zi.
Primul mare magazin universal din România nu a fost construit de comuniști, ci de un orfan din Săcele. Bucur Bunescu, un copil fără părinți de la marginea Brașovului, a ajuns la București la sfârșitul secolului XIX și a început ca ucenic într-o prăvălie de textile. Împreună cu asociatul său Popp, a pus bazele firmei Popp și Bunescu în 1900, cu sediul pe strada Pânzari. Afacerea a crescut. În 1929, a inaugurat magazinul care îi poartă și azi numele: Magazinul București, pe fosta stradă Bărăției, o clădire cu pivniță, parter și cinci etaje, proiectată de arhitectul M. Maller.
Dar Bunescu nu era singurul vizionar. Pe Calea Victoriei, la intersecția cu Lipscani, funcționa deja din 1928 magazinul Lafayette, numit după celebrul magazin din Paris, proiectat de arhitectul Herman Clejan. Sloganul comunist care avea să-i fie atribuit mai târziu era Victoria - 50 de magazine într-unul singur. Era dotat cu lift, avea spații de vânzare luxoase și beneficia de cea mai multă reclamă din perioada interbelică, în afișe, ziare și la radio.
În 1948, regimul comunist a naționalizat totul. Bucur Bunescu a pierdut magazinul, vilele, apartamentele. A fost mutat într-un apartament modest, cu chirie. A scăpat de închisoare, dar nu și de ironie: în 1962, Gheorghiu-Dej i-a propus să devină consilier economic al guvernului. Bunescu a refuzat categoric. A murit în 1965, la 89 de ani, fără niciun ban.
Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna un magazin universal în România comunistă. Nu era doar un loc de cumpărături. Era un spectacol, o ieșire în lume, un eveniment. Familii întregi veneau din alte orașe doar să vadă scările rulante și vitrinele iluminate.
Dar adevăratul colos a venit în 1976. Pe 2 septembrie, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, a fost inaugurat Magazinul Unirea, nava amiral a comerțului românesc. Proiectat de arhitectul Gheorghe Leahu, corpul central avea 32.000 de metri pătrați. În anii '80 a fost extins cu două aripi noi, ajungând la 84.000 de metri pătrați. Era cel mai mare magazin universal din România.
Unirea avea tot ce putea visa un român din anii '70. Scări rulante, cinci lifturi de mare capacitate, instalații de climatizare și sonorizare. Fiecare etaj era organizat pe raioane specializate. La subsol, supermagazinul alimentar. Apoi, etaj cu etaj: articole de uz general, încălțăminte, țesături, confecții pentru copii, femei și bărbați, articole de uz casnic, sport, electrice și electrotehnice. La ultimele etaje, un restaurant, un restaurant cu autoservire, o cofetărie și o patiserie. Era conceput pentru 150.000 de persoane zilnic.
Te-ai întrebat vreodată cm arăta un mall în comunism? Rafturile erau pline doar în filmele de propagandă. În realitate, la alimentară se livrau produse de bază cu repartiție de la primărie. Dar fiind cel mai mare magazin din România, mai primea și ciocolată, citrice sau cafea din import. Înainte de Revoluție, alimentara a fost desființată pentru că se creeau cozi și nu dădea bine.
Între timp, pe bulevardul Magheru funcționa Magazinul București, cel al lui Bunescu naționalizat, transformat în Magazinul Universal București. Aici găseai orice: îmbrăcăminte, accesorii vestimentare, aparate foto, instrumente muzicale, aparatură electrocasnică. Era deschis de la 8 la 21 în fiecare zi. Etajele înalte, nenumăratele scări și vitrinele înghesuite formau un labirint în care te puteai pierde ore întregi.
În septembrie 1973 a fost inaugurat Cocor, la o aruncătură de băț de kilometrul zero. Cu aspect clasic comunist, trebuia să răspundă exigențelor de consum ale oamenilor muncii. Pe Calea Victoriei mai funcționa Comturist, magazinul cu parfum vestic dintr-o epocă închisă, unde străinii sau cei cu pile găseau Toblerone și blugi Levi's. Și Eva, celebru pentru moda feminină a anilor '80.
Era un ecosistem comercial complet, o rețea de magazine universale care acoperea Bucureștiul din centru spre periferie. Fiecare avea personalitatea lui, publicul lui, reputația lui. Victoria pentru tradiție și eleganță. Unirea pentru dimensiune și varietate. Cocor pentru poziția centrală. București pentru atmosfera de bazar.
După Revoluție, totul s-a schimbat. Unirea a devenit magnet pentru brandurile internaționale care intrau pe piața românească. Sony, Panasonic, Adidas, Nike și primul McDonald's din România și-au deschis aici spațiile. Pentru o generație întreagă, Unirea era sinonim cu shopping-ul de elită și plimbările de duminică. Apoi au venit mall-urile adevărate și marile magazine universale au început să se golească.
Magazinul București a căzut pradă mărfurilor de proastă calitate din Turcia și China, apoi a fost abandonat ani de zile. Cocor s-a remodelat complet. Victoria funcționează discret, aproape anonim. Eva a dispărut. Comturist a rămas doar un nume pe o fațadă.
Astăzi, Unirea intră într-o nouă transformare: mix de retail, restaurante, rooftop bar-uri, spații culturale și co-working. Magazinul București, retrocedat moștenitorilor lui Bunescu și apoi vândut unor investitori olandezi, este în reconstrucție. După 90 de ani, visul unui orfan din Săcele revine la viață.
Astăzi, când intrăm într-un mall cu sute de magazine, escalatoare pe trei etaje și food court-uri cu 20 de opțiuni, e aproape imposibil de imaginat că pentru generația părinților noștri, prima escalatoare din viață a fost cea de la Unirea, prima ciocolată din import era la alimentara din subsol, iar o zi la magazin era un eveniment pe care îl povesteau săptămâni întregi.
