Istoria Fotografiei Clujene

Istoria Fotografiei Clujene Descoperiți, prin intermediul Fotografiei, cm a evoluat orașul Cluj-Napoca și împrejurimile lui. Va multumesc pentru intelegere.

Pagina 'Istoria Fotografiei Clujene' a luat nastere din pasiunea unui clujean pentru Fotografie si pentru orasul natal, dorind sa impartasesc nostalgia locurilor si a oamenilor dinaintea noastra, care au contribuit la istoria locala si la conturarea orasului Cluj-Napoca si a imprejurimilor, asa cm il vedem azi. Multumesc pe aceasta cale tuturor celor care apreciaza munca pe care o depun pentru a va prezenta aceste imagini, mai putin accesibile publicului larg, si celor care au contribuit la imbunatatirea postarilor. Sunt deschis spre colaborari sau sugestii prin mesaje private (in limita posibilitatilor). Pana in momentul de fata, aceasta pagina este non-profit, apolitica si nu doreste sa ofenseze nicio etnie / nationalitate sau sa initieze o lupta teritoriala. Nu accept ofense aduse altor persoane / etnii / nationalitati sau limbaj injurios (nerespectarea acestor reguli simple va avea ca si urmare un >Ban< de pe pagina). Doresc ca interactiunea pe pagina sa fie una pozitiva, de preferat intr-o limba accesibila cat mai multor persoane, si nu una tensionata sau ofensatoare. Imi cer scuze pentru eventualele erori scapate in descrierile imaginilor si accept sugestii constructive in privinta corectarii lor. Nu pretind sa fiu istoric, doar o persoana pasionata de ceea ce fac, iar scopul paginii este de a impartasii aceasta pasiune pentru Istoria Fotografica a Clujului cu cei care sunt interesati. Deoarece am primit solicitari, va informez ca in momentul de fata nu dispun de un website.

Un moment de odihnă la Fântâna Bilașku (azi Izvorul Bilașcu) din Pădurea Făget, în anul 1931.Acest izvor era cunoscut in...
08/09/2026

Un moment de odihnă la Fântâna Bilașku (azi Izvorul Bilașcu) din Pădurea Făget, în anul 1931.
Acest izvor era cunoscut inițial sub numele de Izvorul Pintea. În anul 1876, doi dintre pionierii vieții sportive și ai turismului clujean, Sándor Hirschfeld și Ákos Tauffer, au finanțat și amenajat captarea izvorului, care a devenit cunoscut drept Fântâna Majláth.
Printre numeroșii excursioniști care ajungeau aici se număra și profesorul Gheorghe Bilașcu (1863–1926), întemeietorul învățământului obligatoriu de stomatologie din România. În timpul unei ieșiri în natură, profesorul a suferit o accidentare aparent minoră, care s-a complicat ulterior printr-o septicemie. Acesta s-a stins din viață la 22 iulie 1926.
În semn de prețuire, prietenii, colegii și foștii săi studenți au hotărât ca Fântâna Majláth, aflată în apropierea locului unde profesorul s-a accidentat, să îi poarte numele. Izvorul a fost reamenajat prin construirea unui bazin de beton, din care apa curgea printr-un cap de leu, iar deasupra a fost amplasată o piatră comemorativă cu inscripția: „FÂNTÂNA BILAȘKU. S-a făcut această fântână în amintirea regretatului prof. Gh. Bilașcu de cei ce l-au iubit și stimat.”

Sursa: UMF Iuliu Hatiganu

Prima zi de școală, 1967.Trei școlari pornesc împreună spre școală, cu pași grăbiți și ghiozdanele așezate pe umeri. Est...
06/09/2026

Prima zi de școală, 1967.
Trei școlari pornesc împreună spre școală, cu pași grăbiți și ghiozdanele așezate pe umeri.
Este începutul unui nou an școlar, surprins într-o dimineață de toamnă, în apropierea parcului de joacă de lângă Parcului Central din Cluj.

O imagine surprinsă în 1940, în centrul Clujului, în piața cunoscută atunci sub denumirea maghiară de „Főtér” – Piața Ma...
05/09/2026

O imagine surprinsă în 1940, în centrul Clujului, în piața cunoscută atunci sub denumirea maghiară de „Főtér” – Piața Mare, actuala Piață Unirii. Fotografia surprinde una dintre aleile și zonele verzi ale pieței, într-o perioadă în care centrul orașului avea un aspect elegant, atent îngrijit și puternic marcat de tradiția urbanistică interbelică.

În prim-plan se văd băncile de lemn, aliniate de-a lungul aleilor, și câțiva oameni care se odihnesc în liniștea după-amiezii. Este una dintre acele fotografii în care timpul pare să fi rămas, pentru câteva clipe, pe loc.

Rudolf Palocsay, biolog premiat de stat și director al Stațiunii Experimentale Horticole și Viticole din Cluj, și Ștefan...
03/09/2026

Rudolf Palocsay, biolog premiat de stat și director al Stațiunii Experimentale Horticole și Viticole din Cluj, și Ștefan Oprea, inginer agronom și director științific, investighează noua cultură a graniței clujene: strugurii de masă. Anii’ 60.

"O furtună a trecut prin zonă în timpul nopții. Vântul puternic a doborât un copac tânăr. Pere frumoase și coapte zăceau pe pământ. Rudolf Palocsay privește cu regret. Pagubele sunt minore. Nu pentru acestea îi pare rău, ci pentru copacul lovit și pentru fructele sale. Aerul s-a răcit brusc, iar radioul a anunțat îngheț la sol. Sistemul automat de încălzire al noii sere, aflată încă în construcție, nu a putut oferi protecție celor zece mii de garoafe. A început o luptă încordată cu natura.

Un atu financiar semnificativ, rezultatul multor ani de muncă, era în joc. Șeful stației experimentale a cerut ajutorul lucrătorilor de la utilitățile publice ale orașului. Mecanicii și femeile muncitoare au improvizat în grabă echipamente de încălzire. Domnul Palocsay privește cu încântare abundența de garoafe. „Le-am salvat”, spune el și recunoaște zâmbind: timp de trei zile și trei nopți, nu au avut odihnă. Dar toate acestea nu sunt nimic în comparație cu bucuria pe care o oferă celor care sunt fericiți să se ocupe de ele, care sunt printre ele zi de zi, din momentul în care sămânța cade până în momentul în care se transformă în floare.

Și-a început singur activitatea de ameliorare a plantelor în urmă cu zeci de ani, pe o bucată de pământ. Astăzi, lucrează cu unsprezece ingineri agricoli și o comunitate de aproximativ optzeci de membri. În urmă cu zece ani, stațiunea experimentală pe care o conduce avea doar șase hectare de teren. Acum, această zonă se întinde pe aproape două mii de hectare, la granița cu Clujul. Nu este doar o stațiune de cercetare științifică, ci și o adevărată atracție turistică. Aproape că nu trece o lună fără ca vizitatorii străini să o viziteze. Faima rezultatelor comunității de lucru s-a răspândit și mai mult prin succesele obținute la evenimentele internaționale decât prin numărul mare de vizitatori.

În 1956, la concursul internațional de la Nantes (Franța), la care au participat delegați din douăsprezece țări, florile noastre autohtone — inclusiv cele ale stațiunii experimentale — au ocupat locul al doilea. Parisul a fost următoarea oprire pe drumul spre faima mondială, în 1959. Aici, premiul special al comitetului de estetică și premiul al doilea pentru cea mai frumoasă decorațiune au fost câștigate de echipa de cercetare științifică din România.
Cercetătorii au adunat o colecție de peste o sută de soiuri de căpșuni și le observă de ani de zile pentru a le selecta și propaga pe cele mai potrivite pentru producție. Recent, peste două milioane de plante tinere, provenite din acestea, au fost predate biologului Rudolf Palocsay.

Florile de la stațiunea experimentală au fost prezentate într-un concurs la care au participat 28 de țări. Apoi, în 1960, au plecat la Trieste (Italia), de unde s-au întors acasă cu numeroase medalii de aur și argint. Stațiunea experimentală și biologul Rudolf Palocsay au primit o diplomă specială și medalii de aur pentru munca lor de ameliorare. Cel mai recent, stațiunea experimentală a câștigat șase medalii de aur și cinci medalii de argint la marele concurs internațional de la Erfurt (Germania), cu florile sale rare, frumoase și interesante, inclusiv trandafirii, care au obținut multiple premii.
Stațiunea experimentală din Cluj este o parte integrantă a rețelei interne de cercetare științifică agricolă. Are patru ferme principale — pomicultură, viticultură, legumicultură și floricultură — și trei ferme auxiliare — pentru protecția plantelor și ferme agro-colective. Experții au vizitat provincia noastră și au participat direct la desemnarea zonelor de cultivare a fructelor, strugurilor și legumelor.

Și strugurii? Ei bine, menționăm acest lucru separat, intenționat. Cultivarea pe scară largă a strugurilor a fost stabilită pentru prima dată aici, la periferia orașului Cluj.

Mere și pere roșii sunt pe una dintre mese. În laboratorul biochimic se măsoară conținutul de zahăr din fructe. În seră este îngrijită o azalee exotică.
— Cea mai frumoasă floare care există — spune Rudolf Palocsay. Am dori să o aclimatizăm și să o înmulțim, astfel încât muncitorii să își poată decora apartamentele cu ea.
Ne luăm rămas-bun de la stațiunea experimentală. Afară, pe drumul care duce spre poartă, un frumos trandafir roșu se scaldă în lumina caldă a soarelui de toamnă..."

Foto: Francisc Deák

Prânz proaspăt pregătit, gata de luat la pachet, anul 1962."Bucătăriile de cartier din Cluj, care funcționează de abia u...
01/09/2026

Prânz proaspăt pregătit, gata de luat la pachet, anul 1962.

"Bucătăriile de cartier din Cluj, care funcționează de abia un an și jumătate, și-au câștigat deja popularitatea, în primul rând datorită tocăniței lor delicioase. Pregătesc zilnic un prânz cu trei feluri de mâncare, iar tot ce li se cere celor peste o mie de abonați este să-l ia acasă și să-l mănânce în confortul propriului cămin.
Compania Arta Culinară vrea să-și scutească clienții chiar și de această bătaie de cap. De câteva zile, un camion mic livrează mâncare în orice colț al orașului. Această soluție este deosebit de benefică pentru familiile în care membrii lucrează, precum și pentru vârstnici și bolnavi.
Luna aceasta, cina va fi pregătită tot în bucătărie, iar, dacă există o cerere suficient de mare, va fi livrată și la domiciliu. Pentru a face față creșterii numărului de comenzi, anul acesta vor fi înființate încă două bucătării de cartier, iar un centru de distribuție va fi înființat în zonele rezidențiale din Piața Jdanov (Piața 1 Mai) și de pe strada Rákóczi (strada General Eremia Grigorescu)."

Fotografia, realizată în anul 1889, surprinde unul dintre cele mai impresionante monumente medievale ale Clujului: Biser...
30/08/2026

Fotografia, realizată în anul 1889, surprinde unul dintre cele mai impresionante monumente medievale ale Clujului: Biserica Reformată (cunoscută oficial sub numele de Biserica Reformată Belvárosi) de pe actuala stradă Mihail Kogălniceanu, denumită în trecut Farkas utca (Ulița Lupilor).

În prim-plan se află câțiva locuitori ai orașului, fotografiați în fața unui vechi zid de piatră, care păstrează în structura sa fragmente importante din trecutul medieval al Clujului. Zidul de lângă biserică a fost construit, în parte, din pietre provenite din vechiul zid de cetate al orașului.

În spatele zidului se înalță biserica, cu arhitectura sa gotică impunătoare, contraforturile masive și ferestrele înalte.

Această fotografie surprinde nostalgia și eleganța unei zile de iarnă din anii ’30, când lacul din Parcul Central se tra...
28/08/2026

Această fotografie surprinde nostalgia și eleganța unei zile de iarnă din anii ’30, când lacul din Parcul Central se transforma într-un adevărat loc de întâlnire pentru clujeni. Suprafața înghețată devenea un patinoar în aer liber, unde oameni de toate vârstele își petreceau timpul pe gheață, într-o atmosferă animată, dar în același timp dominată de eleganța specifică epocii.

În fundal se profilează arhitectura neoclasică a clădirii Chios (Pavilionul de Patinaj), proiectată de arhitectul clujean Pákey Lajos, care conferă imaginii un decor urban aparte. Atmosfera este una de liniște și rafinament interbelic: bărbații poartă paltoane elegante, pantaloni croiți și pălării, în timp ce femeile apar îmbrăcate în fuste lungi, jachete groase și pălării stilizate, după moda vremii.

Trăsură în fața Uzinei Termo-Electrice din Cluj.Datorită creșterii populației Clujului la începutul secolului XX, instal...
27/08/2026

Trăsură în fața Uzinei Termo-Electrice din Cluj.

Datorită creșterii populației Clujului la începutul secolului XX, instalațiile electrice de la Someșul Rece au devenit insuficiente. Astfel, în 1911 s-a hotărât extinderea capacității de producție prin construirea unei noi centrale în Cluj, echipată cu motoare diesel. Pentru amplasarea acesteia a fost ales un teren al Primăriei, situat la marginea parcului public, pe locul aflat astăzi pe strada Ilie Măcelaru nr. 28.

Amplificarea s-a executat în 1912–1913, de către firma Ganz, cuprinzând 2 grupuri electrogeneratoare, cu motoare Diesel-Lietzenmayer de câte 600 C.P. fiecare, puse în funcțiune în 1913. Costul total al acestei amplificări a fost de 706.800 coroane.

Într-o zi de vară a anului 1961, pe malul Someșului, o fetiță stă liniștită și pescuiește, cu undița improvizată dintr-o...
24/08/2026

Într-o zi de vară a anului 1961, pe malul Someșului, o fetiță stă liniștită și pescuiește, cu undița improvizată dintr-o simplă nuia.

În plan îndepărtat se vede Podul Traian, iar dincolo de el se conturează orașul de atunci: case cu acoperișuri vechi, dintre care unele s-au păstrat până în zilele noastre, și o atmosferă aparte, specifică Clujului de la începutul anilor ’60.

În anul 1937, în Biserica Sfântul Mihail din Cluj, poetul Jenő Dsida i-a jurat credință veșnică Melindei Imbery, într-un...
22/08/2026

În anul 1937, în Biserica Sfântul Mihail din Cluj, poetul Jenő Dsida i-a jurat credință veșnică Melindei Imbery, într-un moment important al vieții sale, cu doar un an înainte de moartea sa prematură.

A trăit doar 31 de ani, însă în această perioadă a reușit să creeze o operă poetică remarcabilă. Poezia sa este caracterizată prin delicatețe, melancolie, muzicalitate și o permanentă preocupare pentru condiția umană. În versurile sale se întâlnesc iubirea, singurătatea, credința, natura, trecerea timpului și sentimentul fragilității existenței.

Legătura sa cu Clujul a fost deosebit de importantă. Aici și-a petrecut o mare parte din viață, a studiat și a activat în mediul literar și jurnalistic maghiar. Orașul și atmosfera culturală a Clujului interbelic apar, direct sau indirect, în universul său poetic.

Moartea sa prematură, în 1938, a încheiat o existență scurtă, dar intensă. A fost înmormântat în cimitirul Házsongárd, ceremonia fiind oficiată de preotul paroh și canonic Áron Márton . Astăzi, Jenő Dsida rămâne o figură importantă a literaturii maghiare transilvănene, iar numele său este strâns legat de Clujul interbelic și de patrimoniul cultural al orașului.

Address

Cluj-Napoca

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Istoria Fotografiei Clujene posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share