18/07/2025
Iancu Dumitrescu: Sunt născut în vara lui 1944. Într-o altă era galactică. Vremuri triste, neguroase și chinuite. Din părinți intelectuali. Rememorările nu-mi fac de fapt nici o plăcere și aș fi preferat să le evit. Numai că nu vă pot spune cm m-am apucat de muzică, decât dacă vă povestesc contextul. Aș prefera să improvizez o viață cât de cât normală. Tatăl meu fusese universitar, în compania lui Gusti, și până la urmă a ajuns director și chiar ministru adjunct pentru un an la Cultură și Învățământ. În postura asta, am aflat, prin 1949, 1950, că tata e arestat. Nici acum nu știm decât data eliberării sale. N-a fost judecat. Formula era „reținut pentru cercetare”. În total, trei ani și jumătate. Cu Jilava, Canal, orezării, „Malmaison”… și nu se știa când – sau dacă – va mai veni acasă. Au urmat câteva evacuări. Mama, așa era în epocă, aștepta ca ea însăși să fie ridicată. În condițiile astea, cine mai putea avea grijă de vreo pregătire a copiilor? Nu era doar cazul câtorva familii. În marile orașe fuseseră adevărate carnagii. Ați citit paginile lui Goma? Anii 1947- 55, apoi o alta epocă, 1956 -59, au fost ani de cataclism. În ’56 avusese loc revoluția de la Budapesta. Cert este că după întoarcerea tatei – în 1953, la o lună după moartea lui Stalin – m-a găsit, cm să spun, aproape aneantizat. Eram albit pe creier. Timorat și nesociabil. Înaintea arestării, sâmbăta, duminica, tata își făcea timp pentru mine. Vorbeam împreună în franceză. Scriam versuri, adică îi dictam versuri. Există încă pe undeva un caiet cu toate astea. Cântam la vioara împreună. Un fel de a zice… Realitățile luaseră o turnură dramatică. Printre cele trei sau patru scrisori din pușcărie de pe toată perioada, era una în care o ruga pe mama să facă tot posibilul să cumpere un pian și „să mă dea la muzică”. . Subtextul era, de fapt, să nu cumva să devin scriitor. Să nu rămână urme de texte ori idei, pentru care va trebui vreodată să dau socoteala. Omul acela, în meditațiile lui din izolare, îmi dorea libertatea.
- Fragment din interviul realizat de Alice Nastase Buciuta în 2015
- Fotografii realizate la Londra în noiembrie 2024, la concertul 𝐈𝐚𝐧𝐜𝐮 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝟖𝟎𝐭𝐡 𝐚𝐧𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐫𝐲- 𝐄𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐨𝐧𝐢𝐜 𝐦𝐮𝐬𝐢𝐜 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐫𝐭 𝐚𝐧𝐝 𝐜𝐨𝐥𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐬𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧 - Paul Ștefan Buciuta