Camera Consultanților Fiscali

24/07/2026

Întrebări și răspunsuri în Revista Consultant Fiscal nr. 2/2026

Sistemul e-Factura continuă să ridice întrebări tehnice în rândul contribuabililor, astfel că un consultant fiscal oferă clarificări privind regulile

21/07/2026

💡Operatorii economici care sunt stabiliți în Uniunea Europeană (dar nu în România, fiind doar înregistrați în scopuri de TVA în România), dar care fac importuri în România, pot solicita obținerea autorizației de garanție globală în România? Va fi responsabilă Direcția Regională Vamală din raza căreia se efectuează importurile?

Răspunsul la această întrebare a fost oferit de Claudiu Ardeleanu – Director general, Direcția Generală Proceduri Vamale și în Domeniul Produselor Accizabile, Autoritatea Vamală Română - în Revista Consultant Fiscal nr. 2/2026:

"Da, un operator stabilit în Uniunea Europeană poate solicita obținerea garanției globale în România, pentru operațiuni vamale în România. Cu toate acestea, trebuie să fie în măsură să îndeplinească toate condițiile existente la nivel unional (Regulamentul nr. 952/2013, Regulamentul nr. 2446/2015, Regulamentul nr. 2447/2015) și national (Ordinul președintelui AVR nr. 3400/2025, Ordinul președintelui AVR nr. 2204/2025). Dacă este pentru operațiuni vamale, altele decât tranzitul vamal, cererea se depune prin Sistemul de Decizii Vamale la Direcția Regională Vamală unde își are domiciliul fiscal". 💼✨

13/07/2026

🔊 Pentru angajații care nu au un loc de muncă fix (de exemplu, personal pe șantiere în diverse orașe, precum București, Piatra Neamț) și care trec pe la sediul firmei din Târgu Mureș doar două-trei zile pe lună, care este tratamentul legal corect: delegarea (cu diurnă) sau clauza de mobilitate? În acest context, mai au dreptul acești salariați la tichete de masă pentru zilele lucrate în deplasare?

💬 Răspunsul la această întrebare a fost oferit de în Revista Consultant Fiscal nr. 2/2026 de Luminița Obaciu, membră în cadrul Comitetului fiscal CCF:

"Având în vedere că, potrivit situației descrise, salariații își desfășoară activitatea 2-3 zile pe lună în Târgu Mureș, iar în restul timpului în alte localități (București, Piatra Neamț), rezultă că nu există un loc de muncă fix, activitatea fiind desfășurată în mod obișnuit în locații diferite.

În aceste condiții, tratamentul corect este aplicarea clauzei de mobilitate, conform prevederilor Codului muncii, și nu a delegării.

Astfel, în această situație, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natură, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă.
În ceea ce privește tichetele de masă, acestea se acordă pentru zilele efectiv lucrate, indiferent de locație, inclusiv în cazul salariaților cu clauză de mobilitate".

10/07/2026

🔊 Un SRL din România, plătitor de TVA, are un contract de servicii instalații termice și sanitare pentru o clădire de la Milano, Italia, beneficiarul fiind persoana juridică italiană. Cum se facturează aceste servicii, cu sau fără TVA? Este necesar vreun cod special de TVA?

💬 Răspunsul la această întrebare a fost oferit în Revista Consultant Fiscal nr. 2/2026 de Mariana Vizoli – consultant fiscal, lector al Camerei Consultanților Fiscali și cadru didactic asociat la Facultatea de Drept a Academiei de Studii Economice din București:

"Serviciile de instalații termice și sanitare pentru o clădire sunt considerate servicii legate de un bun imobil, pentru care locul prestării este considerat a fi locul unde este situat bunul imobil, conform art. 278 alin. (4) lit. a) C. fisc. În cazul prezentat, clădirea fiind situată în Italia, locul prestării este în Italia, operațiunea nefiind impozabilă în România, astfel cm rezultă din prevederile art. 268 alin. (1) lit. b) C. fisc.

Nu sunt servicii intracomunitare, nu se declară în 390. Nu este necesar niciun cod special de TVA.

În decontul de TVA, operațiunile se declară pe rd. 3 din decontul de TVA.

Întrucât locul prestării este în Italia, prestatorul român trebuie să solicite informații cu privire la obligațiile care îi revin în Italia, dacă este sau nu necesară înregistrarea în scopuri de TVA în acest stat".

https://ccfiscali.ro/content/revista/2025%20si%202026/Revista%20Consultant%20Fiscal%20nr.%202-2026.pdf

09/07/2026

„Tabloul este fragil. Nu arată deloc bine. În ciuda rezilienței pe care mediul de afaceri a arătat-o de la începutul anului și în ciuda tuturor măsurilor luate încă de anul trecut, acesta se confruntă cu foarte multe probleme. Avem presiune mare pe consum, iar măsurile economice întârzie sau chiar anulează anumite decizii de investiții ale companiilor. Problema principală este instabilitatea politică, care persistă. Nu avem un Guvern cu puteri depline, sunt întârziate foarte multe reforme în ceea ce privește administrația publică, iar toate aceste lucruri au un efect negativ asupra economiei și mediului de afaceri. Consecințele se văd în creșterea șomajului, iar despre angajări nici nu mai poate fi vorba; se închid firme. Lipsește sentimentul de încredere, iar o eventuală problemă de rating de țară ar avea efecte majore, în sens negativ" - Alin Negrescu, vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, la Antena 3.

06/07/2026

CCF solicită ca Ministerul Muncii să clarifice:

Cum se realizează identificarea distinctă în Reges Online a fiecărui punct de lucru căruia angajatorul i-a delegat competența încadrării personalului, în situația în care respectivul punct de lucru nu mai deține un cod de identificare fiscală propriu?

Dacă există în Reges Online un alt identificator al punctului de lucru, diferit de codul de identificare fiscală, care permite individualizarea acestuia și exercitarea competențelor prevăzute de art. 3 alin. (3) din HG nr. 295/2025?

În situația în care unui punct de lucru fără cod fiscal propriu i-a fost delegată competența de completare și transmitere a datelor în Registru, care este modalitatea tehnică de configurare și operare a acestuia în cadrul Reges Online?

În cazul în care punctele de lucru fără cod fiscal propriu nu mai pot fi definite și administrate distinct în Reges Online, în ce mod se aplică în practică dispozițiile art. 3 alin. (3) din HG nr. 295/2025 referitoare la delegarea competenței de completare și transmitere a datelor în Registru către aceste unități?

Vezi link-ul in comentarii

02/07/2026

Inspectorii ANAF reîncadrează fiscal împrumuturile intragrup primite de societati persoane juridice romane de la entitățile afiliate nerezidente, de regulă societăți-mamă.

Finantatorii sunt de regula societăți rezidente fiscal în state membre UE și/sau OCDE, cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri.

Astfel, de multe ori, organele fiscale constata că finanțarea acordată de partea afiliată nerezidentă nu întrunește în totalitate caracteristicile unui împrumut ce ar fi fost acordat între părți independente, in cele mai multe cazuri sub aspectul nivelului de îndatorare acceptabil din punct de vedere economic.

Constatarile fiscale au la baza analize de comparabilitate (precum indicatori dobândă/EBITDA, împrumuturi/EBITDA), prin care se determină o componentă „excedentară” a finanțării, considerându-se că societățile afiliate debitoare s-au “împrumutat” de la părțile afiliate nerezidente cu o sumă mai mare decât cea pe care un debitor independent ar fi contractat-o de la un creditor independent, de exemplu o banca, în condiții considerate comparabile cu cele ale societății analizate.

Derept urmare, inspectorii reîncadrează fiscal componenta excedentară, stabilind că aceasta nu are natura economica a unui împrumut, ci natura economica a unei contribuții la capitalurile proprii. Efectul fiscal constă în nedeductibilitatea cheltuielii cu dobânda platita de debitor, aferentă componentei excedentare a finantarii reîncadrate, precum și ajustarea corespunzătoare a bazei impozabile a impozitului pe profit.

În ipoteza în care aceste constatări fiscale sunt corecte și rămân definitive în sistemul căilor de atac, Camera Consultanților Fiscali consideră însă necesară continuarea analizei și asupra naturii economice a dobânzilor platite și a stabili toate efectele fiscale ale unei posibile reîncadrări corespunzătoare a acestora, întrucât dacă tranzacția (finanțarea) nu este, economic și fiscal un împrumut, nici fructul acesteia – dobânda plătită – nu ar mai putea să-și păstreze natura economică de dobândă. Concret, CCF consideră că se ridică și problema tratamentului fiscal al sumelor plătite nerezidentului drept „dobânzi”, din perspectiva impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți.

Întrucât nu au fost identificate suficiente susțineri legale pentru a se stabili acest tratament fiscal, CCF apreciază necesară o clarificare urgentă sau o dezvoltare/completare a prevederilor articolului 11 din Codul fiscal și a Normelor de aplicare, prin care să se abordeze și continuarea reîncadrării tranzacției de finanțare cu o reîncadrare corespondentă a fructului acestor tranzacții, respectiv dobânzile plătite.

CCF își exprimă și disponibilitatea de a participa la constituirea unui grup de lucru mixt, alături de reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai ANAF, în vederea elaborării unor clarificări sau completări normative corespunzătoare, în contextul aderării României la OCDE.

29/06/2026

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, și Doru Dudaș, președintele Comitetului Fiscal al CCF, au reprezentat instituția pe 24 iunie la cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale de Drept Fiscal. Evenimentul a avut loc la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a reunit specialiști din mediul academic și profesional pentru discuții relevante despre evoluțiile din domeniul fiscal.

25/06/2026

ANAF e una dintre instituțiile statului care este, poate, cea mai apropiată de profilul unei companii, pentru că trebuie să aducă bani. În fiecare lună aceasta este misiunea ei. Așa cm o companie trebuie să vândă și să încaseze bani, ANAF trebuie să strângă banii la buget.

Cu cei 20.000 de angajați, ANAF strânge acum o anumită sumă de bani. Oamenii aceia, mulți dintre ei, trebuie să facă lucruri pe care, din păcate, ANAF nu le poate face în prezent. Sunt multe găuri care trebuie acoperite și știm cu toții disfuncționalitățile ANAF-ului.

Pe de o parte se face reforma și digitalizarea, care va disponibiliza o parte dintre acești oameni ce realizează manual activități care nu vor mai fi necesare. Dar acei oameni, care sunt în mare parte buni profesioniști, au multe lucruri de făcut la capitolele la care ANAF este deficitar.

Ne dorim ca ANAF să aibă randamentul și eficiența pe care le au și celelalte administrații fiscale din UE. Acest tip de restructurare poate aduce mai mulți bani.

Când vorbim despre administrațiile locale, aici este o altă discuție. Aici este evidentă încărcarea schemelor de personal. O restructurare nu înseamnă altceva decât că o primărie care deservește acum o localitate va putea deservi trei cu aceiași oameni — Dragoș Doroș, membru în Comisia de Apel a Camerei Consultanților Fiscali, la Euronews România.